Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

Rasele Umane

Rasele umane sunt grupuri umane formate în procesul de diferențiere a subspeciei Homo sapiens sapiens, grupuri care prezintă o serie de trăsături somatice și fiziologice comune și caracteristice, variabile totuși în cadrul unor limite determinate. Numărul raselor variază în funcție de sursa de informare, variind între două și cinci. După literatura de specialitate rusă există patru rase: europoidă, mongoloidă, negroidă și australoidă.

Rasa europoidă (leucodermă) este cea mai numeroasă(cca 2.6 miliarde de indivizi). A fost prima care a trecut prin procesul de explozie demografică, și ca urmare a colonizărilor organizate de imperiile vest-europene a ajuns să reprezinte proporții importante în populația Americii și Australiei.   Cuprinde trei subrase; sudică (Asia Mică, Caucaz, Africa de Nord, parțial Asia de Sud și Centrală, America Latină), nordică (Europa de Nord și Centrală), intermediară(Europa Sudică).

TARMURILE NISIPOASE Acestea sunt marginite de plaje formate din acumularea sedimentelor nisipoase aduse de pe uscat sau provenite prin fragmentarea rocilor de catre valuri. Sub efectul curentilor, nisipul se acumuleaza adeseori in sageti litorale sau cordoane litorale, care se intind paralel cu tarmul. Se intampla ca un cordon litoral sa inchida un golf, izolandu-l de intinderile de apa sarata, dand astfel nastere unei lagune, cum este cea de la Venetia, Italia. Uneori, tarmul si o mica insula apropiata sunt legate printr-un cordon de nisip; acestea se numesc tombolo. DUNELE LITORALE Nisipul transportat de vant se poate acumula in mici damburi de-a lungul tarmului formand dunele litorale. Pe dune, permanent batute de vant, nu cresc decat plante care pot rezista aerului sarat de mare ca oyat si panicaut (sau scaietele-de-nisip). Aceste plante sant importante pentru cA radacinile lor impiedicA vantul sa deplaseze nisipul si ajuta la fixarea dunelor. TARMURILE STANCOASE Tarmurile stancoase sant alcatuite din diferite tipuri de roci. Marea invadeaza zonele joase, lovind fara incetare baza stancilor, erodandu-le. De aceea litoralul are o forma dantelata, din care inainteaza capuri si promontorii, sau este marginit de faleze inalte. Astfel se prezinta o mare parte a Tarmurilor Africii de Nord, ale Greciei, Turciei, Norvegiei sau cele din estul Californiei Inferioare pana in Mexic. Uneori,marea pAtrunde adanc in interiorul uscatului:in acest caz,avem de aface cu un TArm cu fiorduri sau cu rias. FIORDURILE Fiordurile sant vai sapate in trecut de ghetari: cand ghetarii s-au topit, nivelul marii a crescut si apa a invadat vaile. Fiordurile se gasesc in regiunile reci ale globului, in special in Norvegia, unde pamantul era acoperit candva de o calota glaciara groasa. Asa-numitele rias sant vai sapate de rauri ce curgeau printre munti situaTi perpendicular pe Tarmul marii; dupa scufundarea treptata a muntilor, apa marii a invadat gurile de varsare a raurilor, iar fostele culmi au devenit promontorii sau peninsule. Ele exista in Bretagne, in Galicia pe tarmul de nord-vest al Spaniei, sau,cu precadere, pe tarmul Statelor Unite, unde ria hesapeake se intinde pe o lungime de 250km. FALEZELE Falezele sant pereti stancosi, abrupti, formati prin actiunea marii. Valurile lovesc baza falezei si o erodeaza incetul cu incetul, iar partea superioara sfarseste prin a se prabusi. In acest fel, falezele “se retrag” treptat. Rocile dure, ca granitul sau bazaltul, formeaza faleze abrupte, erodate neregulat. Este cazul celei de la Santorin, din Grecia, sau al celei de la Capul Verde,din apropiere de Dakar. In calcare,care sant mai putin dure, falezele formeaza pereti verticali albi, care pot atinge o inaltime de 120m, asa cum se intampla la E’tretat, in Franta, la Dover,in Anglia si pe TArmul de sud al Australiei. Falezele formate din roci mai moi si mai fragile, ca marnele si argilele, se surpa usor. Este cazul cu Vaches noires, de pe tarmul normand al FranTei, sau tarmurile insulei Wight, din Marea Britanie. STIATI CA: Crabul ocipod se intalneste in special pe Tarmurile marilor tropicale. Activ cu precadere noaptea, el se ingroapa in nisip sau in mal in timpul zilei pentru a se proteja de soare. Vizuina lui poate avea o adancime de 90 pana la 1,80 cm. Acest crab se hraneste cu plancton, dar urca uneori si in copaci pentru a prinde insecte.